ipocrit din partea moliei , nu stie altceva decat sa se simta starniu in propiul corp...sa vrea sa doreasca ca toata ipocrizia sa dispara sa mișune in alte vene ...cum a reusit sa vina in lumea asta desprinsa paradoxal de principe fundamentale, nici lui nu'i vine a crede , e frig de'ti crapa intregul trup( a trecut mult timp de la aceasta pargurgere dintre lumi )
nu'i place sa se stie ca altii il stiu doar pentru ca e o doar intr'o ocazie de a'ti amintii de ceilalti ,
victimizarea nu'i rolul favorit asa ca prefera sa disimuleze ca totul e perfect si ca e in regula sa'i invadeze strafundurile. e doar un cercesor in cautarea propiei fericirii care face lucruri pe care habar nu are ca stie a le face...un singur lucru stie ,sa citeasca oameni sa se indragosteasca de ceea ce reusesc sa creeze prin atat efort dar mai ales stie sa'i studieze neiincetat de parca informatiile ar putea disparea, e ca un insetat caruia degiaba i'ai da sa bea apa niciudata nu'i satul. Atat stie a face , toata iluzia e ca niciodata persoanele de care se indragosteste nu le cunoaste direct, prefera sa faca asta indirect ...totul sa fie pe un plan pe care nu i'ar putea afecta vreodata ...distanata e tot ce are sa'l apere de eventuale deziluzii.
ciuadata molie e diferita doar pentru ca nu'si poate raspunde la unele mistere...cum reusesc alti sa creeze atata magie in ceea ce fac ...de unde vine sursa fiintei lor...sunt doar intrebari
muzica o face sa fie ea, moleculele corpului ei reactioneza si devin un tot unitar in penumbra sunetelor , se ineaca in propiile sinfonii ale miorcaitului ce se aude in firmitura mintii sale.
sute de sireturi legate o tin stransa ,pentru o clipa realizeaza ca totul o construeste ca o sudeaza sa fie ea .
desenul exterioarizeaza putin din viziunile pe care lumea le are in mainile ei si desi nu este perfect lasa degetele sa curga pe hartie .
tigara din mintea ei incepe sa se stinga...un nou rasarit se vede de pe cealalta parte a blocului...iar taramul povetilor vine ,vine iar sa inunde cu energieeeeeeeeee....
