plecata in lumii si dimensiuni straine ma ratacesc fara a-mi da seama cine sunt sau ce caut . Extrem de departe de propia-mi realitate ,de propia fiinta . Sunt straina de propiul trup de propiul suflet ..prea departe de tot si cad in gaura fara fund . Ma cutremura gandul ca totul pare a fii absurd de real, absurd de lucruri si trairi reale. Imi fac mereu iluzii si ganduri noi ...iluzii ce vin si pleaca si te cufunda in strafunduri nemaiintalnite. chiar daca nimeni nu ma crede sau mai bine spus nimeni nu reuseste sa ma descifreze nu e o greseala sau o eroare este pur si simplu un fapt. Incerc sa ma prefac dar se pare ca reusesc prea bine sami fac actoria , nu conteaza cum reusesc ...sincer nici eu nu stiu...sunt confuza . cred ca sunt bolnava cu propil virus ,incat nu imi dau seama de acest fapt prea des, sunt demult plecata sa cuceresc taramuri ,sa cunosc cu propiimile picioare alte povesti.
Straina de tot ce inseamna cu adevarat sentiment ,inec totul prin mici jocuri . Prefer sa fug in realitatiile altora sa gust trairea lor sa iau parte la totul lor. Sunt o mica bacterie pt ei si stiu asta prea bine. Indiferent de visurile pe care incerc sa le am se ascund lagune noi care vin si vin de parca totul e lipsit de magie. Raspunsul la toate dilemele mele le gasesc in fiecare pom care cu ochii tristi se uita in ochii mei, daca tot ce vad nu e ceea ce vad ...simt cum miopia imi cuprinde inima...sper in lumii mai bune si mai pure. astazi sunt in dilema si sper ca maine sa dispara ca sa pot fii fericita din nou cu propiul eu, cheia raspunsurile e sa Zambesc iar si iar si iar:)
IUBESTE-TE SI AM SA VIN>:d<
